Evenimente

Totul despre arheologie – istorie

În domeniul cercetării istorice şi arheologice, în activitatea muzeistică, s-a continuat, de-a lungul timpului, ceea ce începuse Iulian Antonescu împreună cu puţinii săi colaboratori în 1957. Dacă la înfiinţare muzeul nu deţinea nici un fel de patrimoniu, ulterior, prin cercetări de teren, achiziţii şi donaţii, s-a reuşit crearea unui valoros patrimoniu. Astfel, în 1977 numărul obiectelor cu valoare muzeală de istorie şi arheologie era de 18.709, iar în prezent dispunem de peste 35.000 de obiecte de patrimoniu. 

 

Realizarea unui asemenea patrimoniu muzeal a fost posibilă prin aportul specialiştilor băcăuani, aport cunoscut şi recunoscut în mediile ştiinţifice şi culturale naţionale. În sprijinul acestor informaţii vin piesele descoperite în staţiunile arheologice paleolitice de la Buda şi Lespezi, cele neo-eneolitice de la Podei-Tg. Ocna, Găiceana, Aldeşti-Onişcani, Poduri sau, cele mai recente, de la Fulgeriş-Pînceşti. De asemenea, pot fi amintite descoperirile aparţinând epocii bronzului de la Răcătău, Răcăciuni, Onceşti, Bărboasa sau Valea Seacă. Pot fi aduse în discuţie şi descoperirile datând din epoca fierului, efectuate la Căbeşti, Găiceana, Slobozia-Onceşti, Brad-Negri, Gioseni, Tg. Ocna sau Moineşti. Un loc aparte îl ocupă cercetările arheologice având drept obiectiv perioada clasică a civilizaţiei dacice, aceasta cu atât mai mult cu cât pe teritoriul judeţului sunt plasate două staţiuni arheologice de o importanţă deosebită: davele de la Răcătău-Tamasidava şi Brad-Zargidava.  Pot fi amintite aici piesele care au aparţinut familiei lui Mihai Sturdza, lui Alexandru Ioan Cuza sau lui Costache Negri şi Mihail Kogălniceanu. De asemeni, în prezent muzeul are în patrimoniu un mare număr de obiecte care au aparţinut primului director al muzeului, Iulian Antonescu, donate de către soţia acestuia – Eugenia Antonescu – şi care fac obiectul unei expoziţii aparte.

     

 

Şi pentru epocile ulterioare descoperirile arheologice ne oferă un impresionant şi vast material expoziţional şi de studiu. Putem aminti, printre altele, săpăturile de amploare de la Gabăra-Moldoveni, Măgura, Onişcani, pentru civilizaţia carpo-dacică, de tezaurele monetare romane de la Ardeoani, Onceşti, Blăgeşti, Iteşti, Măgura (cu peste 2800 piese) sau de descoperirile din perioada formării poporului român de la Căbeşti, Bacău, Onceşti şi de tezaurele monetare de la Horgeşti şi Prăjeşti (sec. VI-X). Epoca medievală ocupă şi ea un loc aparte în cercetările specialiştilor băcăuani. Aceasta cu atât mai mult cu cât Bacăul a fost, pentru o perioadă, una dintre reşedinţele voievozilor moldoveni. Cercetările efectuate la Curtea domnească de la Bacău, începute chiar de către Iulian Antonescu, au oferit interesante piese de patrimoniu şi un vast material de studiu. La acestea se adaugă şi descoperirile din alte localităţi, printre care cele de la Tg. Trotuş, Adjudul Vechi, Mănăstirea Caşin, Faraoani. Nici epocile modernă şi contemporană nu lipsesc din preocupările cercetătorilor băcăuani. Instituţia noastră deţine numeroase documente şi obiecte din aceste perioade, unele dintre ele având o valoare istorică deosebită.

Pot fi amintite aici piesele care au aparţinut familiei lui Mihai Sturdza, lui Alexandru Ioan Cuza sau lui Costache Negri şi Mihail Kogălniceanu. De asemeni, în prezent muzeul are în patrimoniu un mare număr de obiecte care au aparţinut primului director al muzeului, Iulian Antonescu, donate de către soţia acestuia – Eugenia Antonescu – şi care fac obiectul unei expoziţii aparte.