Primele încercări de organizare artistică la Bacău aparţin pictorilor Nicu Enea (1897-1960) şi Ion Diaconescu (1916-1945), artişti care, în 1937, au pus bazele primei Pinacoteci Municipale. Din mai 1960 s-a înfiinţat secţia de artă în cadrul Muzeului Regional de Istorie şi Artă. Colecţia de tablouri inserate în tematica expoziţiei de atunci era rezultatul unor achiziţii locale şi transferuri de la Pinacotecă întreprinse de personalul de specialitate coordonat de Iulian Antonescu. Cel mai însemnat fond care a contribuit decisiv la definirea fizionomiei patrimoniale a muzeului este acela constituit în perioada 1960-1966 datorită unei politici judicioase de transferuri şi achiziţii. Printre acestea importante sunt lucrările semnate de Mihail Topler (1780-1820), Anton Chladek (1794-1882), Niccolo Livaditti (1804-1858), Mişu Popp (1827-1892), Ion Negulici (1812-1851), Gheorghe Tăttărescu (1820-1894), Theodor Aman (1831-1891), Nicolae Grigorescu (1838-19079, Ioan Andreescu (1850-1882), Theodor Pallady (1871-1956), Gheorghe Petraşcu (1872-1949), Nicolae Tonitza (1886-1940), Ştefan Dimitrescu (1886-1933), Octav Băncilă (1872-1944), Nicolae Dărăscu (1883-1959), Iosif Iser (1881-1958), Camil Ressu (1880-1962), Nicu Enea (1897-1960), Micaela Eleutheriade (1900-1982). Cu lucrările acestor maeştri ai artei plastice româneşti moderne s-a constituit nucleul valoric al expoziţiei permanente de artă. În dinamica îmbogăţirii patrimoniului un rol important l-au avut donaţiile. Astfel în 1970 doamna Elvira Enea, soţia pictorului Nicu Enea, donează muzeului 130 lucrări de pictură şi 210 lucrări de grafică împreună cu imobilul şi terenul aferent. În luna decembrie 1970 s-a deschis pentru public “Casa muzeu Nicu Enea”, cu această ocazie opera lui Nicu Enea, a cărui afirmare se suprapune temporal şi spiritual uneia dintre cele mai fertile perioade din istoria artei româneşti, fiind pusă în valoare. De-a lungul a peste 40 de ani de existenţă, eforturile specialiştilor din muzeu au fost canalizate spre constituirea unor colecţii distincte de artă românească modernă şi contemporană, ceea ce a adus muzeului de artă recunoaştere zonală şi naţională. Patrimoniul muzeului are, astăzi, peste 4700 lucrări de icoane, pictură, grafică, sculptură, artă decorativă din care aproximativ 400 lucrări sunt reunite în expoziţia permanentă reprezentând etapele succesive ale evoluţiei artelor plastice româneşti din secolul al XVIII-lea până în prezent. În organizarea expoziţiei permanente s-a avut în vedere prezentarea coerentă din punct de vedere cronologic şi artistic a celor mai valoroase piese din patrimoniul muzeului. Colectivul muzeului a urmărit ca paginaţia existentă să încerce să transmită modalităţile specifice de reflectare a cadrului social, istoric – cultural în creaţia artistică a unei epoci, răspunsul ei la întrebările esenţiale ale epocii din punctul de vedere al creaţiei artistice în sine. Totodată s-a avut în vedere în ce măsură prin imaginile alese sunt furnizate elementele necesare situării şi reliefării momentelor sau personalităţilor decisive pentru evoluţia artei româneşti. După 1990, Muzeul de Artă organizează două importante manifestări culturale internaţionale: „Tabăra de Creaţie Plastică” Tescani cu participarea a 10 artişti din care 8 străini şi 2 români şi „Saloanele Moldovei” – Expoziţie – concurs de artă plastică contemporană realizate în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova. Datorită acestor manifestări s-a format o nouă colecţie de artă contemporană.