Expoziția permanentă
Expoziția permanentă a Muzeului de Artă, desfășurată în două săli, reunește 350 de lucrări de artă veche, pictură, grafică, artă decorativă și sculptură. Structurată cronologic, aceasta ilustrează prin opere reprezentative, în limitele impuse de natura valorică și cantitativă a patrimoniului muzeal, evoluția artei plastice românești de la începuturi până în perioada contemporană.
Sală parter
Primele lucrări expuse aparțin artei religioase, icoane cu autori anonimi, unele fiind datate în secolul al XVIII-lea. Dintre pictorii străini care au lucrat pe meleagurile noastre sunt prezenți, cu portrete, Anton Chladek, Niccolo Livaditti și Josef August Schoefft. Tematica portretului apare și în operele pictorilor români pașoptiști, Constantin Daniel Rosenthal și Ion Negulici, a lui Constantin Lecca – care figurează și cu o compoziție de factură istorică, Întâlnirea dintre Bogdan cel Orb și Radu cel Mare, precum și în lucrările lui Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și Mișu Popp. Tematica se diversifică în lucrările lui Carol Pop de Szathmary – „pictor al țăranului roman” și Henric Trenk – pictor al priveliștilor romantice și al scenelor de gen. Gheorghe Tattarescu, al cărui nume este legat, ca și cel al lui Theodor Aman, de începuturile învățământului artistic la București, ilustrează, prin cele patru lucrări, stilul academist al cărui reprezentant de frunte a fost. Prin Theodor Aman, personalitate de anvergură renascentistă, pictura națională se înscrie pe drumul modernității. Contemporani cu Theodor Aman și Nicolae Grigorescu, Constantin Stahi, Dan Mihail și Sava Henția figurează în expoziție cu natură moartă, respectiv portret și peisaj.
Nicolae Grigorescu, întemeietorul școlii moderne de pictură românească, cel care a influențat hotărâtor plastica națională la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, este prezent pe simeze cu șapte lucrări, din care una, Alai de nuntă la țară, clasificată în categoria Tezaur. Circuitul expozițional continuă cu lucrări semnate George Demetrescu Mirea, Alexandru Satmari, Dimitrie Mihăilescu, Arthur Verona, Abgar Baltazar, Ipolit Strâmbu, Emanoil Panaiteanu-Bardasare și Nicolae Vermont – pictor născut la Bacău, prezent în expoziție cu peste zece lucrări.
Ion Andreescu, cel care dă picturii românești profunzime, spiritualizare cromatică și viziune originală, îmbogățește expoziția cu două lucrări, Cap de femeie și Ghiveci cu flori albe. Pictorii membri în Grupul celor patru – Stefan Dimitrescu, Francisc Șirato și Nicolae Tonitza – figurează de asemenea pe simeze, ultimul fiind cel mai bine reprezentat cu nouă lucrări. Lucrările semnate Octav Băncilă, Camil Ressu și Theodor Pallady încheie seria pictură din prima sală a expoziției permanente.
Sculptura, mai sumar ilustrată, este reprezentată prin opere realizate de Carol Stork, Cornel Medrea, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea și Oscar Han.
Sală etaj
Cea de-a doua sală continuă prezentarea artei românești cu o pleiadă de artiști a căror activitate s-a desfășurat preponderent în prima jumătate a secolului al XX-lea. În mod deosebit rețin atenția pictorii perioadaei interbelice, ale căror țeluri vizau cuprinderea lumii reale, a universului lăuntric dintr-o perspectivă specifică, promovarea unui mod de a înțelege specificitatea națională. Printre cei mai cunoscuți autori ai lucrărilor de pe simeze se numără Marius Bunescu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Steriadi, Ion Theodorescu Sion, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Dimitrie Ghiață, Adam Bălțatu, Henri Catargi, Lucian Grigorescu, Vasile Popescu, Lucreția Mihail Silion, Micaela Eleutheriade, Ion Țuculescu ș.a. A doua jumătate a secolului XX îi aduce în prim-planul vieții artistice, alături de o parte a interbelicilor, pe Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Pavel Codiță, Brăduț Covaliu, Ion Pacea, Dan Hatmanu, Sabin Bălașa, pentru ca sfârșitul secolului să fie reprezentat de Sorin Ilfoveanu, Horia Bernea, Dimitrie Gavrilean, Ion Dimitriu, Marin Gherasim, Horea Paștină, Mihai Sârbulescu.
Un loc aparte în cadrul expoziției permanente este acordat artiștilor băcăuani – prin naștere sau prin adopție – de la cei mai vechi până în zilele noastre: Nicolae Vermont, Grigore Manea, Nicu Enea, Dimitrie Știubei, Ștefan Constantinescu, George Zlotescu, Dimitrie Berea, Ion Diaconescu, Laurențiu Stan, Constantin Berdilă, Gheorghe Velea, Ilie Boca, Aurel Mocanu Agripa, Vasile Crăiță Mândră, Mihai Chiuaru, Ovidiu George Marciuc, Dany Madlen Zărnescu, Diana Brăescu, Gheorghe Zărnescu.
