Civilizaţia materială şi spirituală din zona central-vestică a Moldovei din paleolitic şi până în evul mediu
Etalată pe o suprafaţă de aproximativ 600 m2, expoziția permanentă cuprinde mărturii arheologice şi istorice care vizează spaţiul teritorial al judeţului Bacău, raportate la istoria naţională. Astfel, exponatele care aparțin patrimoniului muzeal – ceramică, unelte, obiecte de podoabă, obiecte de cult – valorifică istoria locală pe perioade istorice.
Prima perioadă istorică ilustrată este cea paleolitică – prin obiecte descoperite în cadrul șantierelor arheologice, cum ar fi cele de la Buda şi Lespezi, urmată de cea neo-eneolitică – reprezentată prin obiecte descoperite în staţiunile de la Mărgineni – Cetăţuia, Poduri – Dealul Ghindaru, Podei – Tg. Ocna, Fulgeriş – La 3 cireşi. Pentru perioada eneolitică s-au realizat și două reconstituiri ale unor locuinţe, prima reprezentând Moara, descoperită la Poduri – Dealul Ghindaru, iar cea de-a doua reprezentând Sanctuarul de la Mărgineni – Cetăţuia.
Expoziția continuă cu mărturii din epoca bronzului – piese provenind de pe şantierul de la Costişa, jud. Neamţ, aparţinând culturii Costişa şi culturii Monteoru, din nivelul de epoca bronzului de la Răcătău, cultura Monteoru), epoca fierului – Hallstatt – din care datează celebrul tezaur de la Gioseni, dar şi artefacte descoperite pe şantierul de la Răcătău, precum și din cea de-a II-a epoci a fierului Latène, mărturii care sunt descoperite preponderent pe şantierul de la Răcătău – Cetăţuie, staţiune bogat reprezentată pe această perioadă prin etalarea de obiecte meşteşugăreşti, ceramică, podoabe, importuri etc. De asemenea, este expusă şi o machetă a sanctuarului dacic de la Brad – antica Zargidava. În cadrul acestei expoziţii sunt expuse și elemente privind epoca romană şi din perioada mileniului I – în special ceramică, inclusiv o reconstituire a unei roţi a olarului.
Un spaţiu aparte este dedicat perioadei medievale, mai ales datorită importanţei pe care zona o are în această perioadă în dezvoltarea statului moldovean. În acest sens, sunt prezentate elemente ale vieţii materiale şi spirituale din regiune – unelte, arme, ceramică de uz casnic şi ornamentală, în special din aşezările urbane Bacău şi Târgu Trotuş, care cunosc în această perioadă o epocă de înflorire. Tot aici este prezentată şi o machetă a Curţii Domneşti de la Bacău, care includea reşedinţa lui Alexăndrel Vodă, fiul lui Ştefan cel Mare, ctitoria celor doi – biserica Precista, sfinţită la 1 ianuarie 1491.
Tezaur arheologic şi istoric din zona centrală şi sud-vestică a Moldovei
Expoziţia cuprinde, în ordine cronologică, pe o suprafaţă de aproximativ 600 m2, elemente de tezaur arheologic şi istoric din patrimoniul muzeului, începând cu epoca eneolitică şi până în perioada modernă. Piesele provin fie din cercetări arheologice efectuate de către specialiştii muzeului, fie din achiziţii şi donaţii.
Sunt expuse, alături de reconstituirea la scară redusă a davei de la Brad – Zargidava, piese de o deosebită valoare istorică şi estetică aparţinând culturii Cucuteni – ceramică, statuete antropomorfe şi zoomorfe, o copie a tezaurului de la Brad. Sunt prezentate şi elemente de tezaur aparţinând epocii bronzului, printre care tezaurul cu piese de aur descoperit la Răcătău – cultura Monteoru: celturi, ceramică, o reconstituire a unui mormânt aparţinând acestei epoci.
Epoca dacică este foarte bine reprezentată, fapt datorat existenţei pe teritoriul judeţului a două aşezări de tip dava – Tamasidava (în literatura de specialitate intrată ca localizată la Racătău, în fapt fiind amplasată pe teritoriul localităţii Pânceşti) şi Zargidava – Brad. Sunt prezentate piese de ceramică, obiecte de podoabă, obiecte de cult, piese de harnaşament. Printre acestea se remarcă o reprezentare a Cavalerului trac pe un fragment ceramic, un manşon cu reprezentare dyonisiacă, vase de libaţii, vase pictate, obiecte de podoabă, autohtone sau de import. Sunt expuse şi tezaure monetare – imitaţii dacice după monedă macedoneană şi grecească, dar şi tezaurul de monede romane de la Măgura – unul dintre cele mai mari tezaure descoperite în Moldova, care conţine 2830 de monede romane din argint datate între sec. I-II p.Chr. În acelaşi timp, pentru perioada carpică sunt prezentate inventare funerare, constând în urne şi podoabe din argint ars, lut, piatră sau os. Datorită faptului că piesele din acest sector al expoziţiei provin în totalitate din săpături, am considerat benefică pentru vizitatorii nefamiliarizaţi cu arheologia prezentarea schematică a unei secţiuni arheologice.
Expoziţia cuprinde şi obiecte de tezaur din epoca mileniului „întunecat”: obiecte paleocreştine – tiparul de la Traian şi o fibulă „digitată” descoperită în localitatea Ştefan cel Mare, precum și obiecte de factură bizantină (sec. VI), printre care un tezaur monetar descoperit la Horgeşti.
Pentru epoca medievală sunt prezentate piese de tezaur descoperite fie în săpături arheologice sistematice, ca cele efectuate la Bacău – Curtea Domnească sau Târgu Trotuş – Ţarna Nouă, fie întâmplător. Sunt astfel prezentate elemente de podoabă şi harnaşament, piese aparţinând cultului ortodox – icoane, potire, cruci, cădelniţe, şi cultului romano-catolic, dat fiind că în zona Bacăului locuieşte o importantă comunitate romano-catolică. În expoziţie sunt prezentate un număr important de tezaure monetare descoperite pe teritoriul judeţului Bacău, printre care amintim: tezaurul de ducaţi veneţieni din aur descoperit la Gutinaş, comuna Ştefan cel Mare, din secolele XVI-XVII, tezaurul de taleri olandezi descoperit la Prăjeşti, comuna Traian, din secolul XVII, tezaurul cu monezi tătărăşti descoperit la Măgura, din secolele XVI-XVII, tezaurul descoperit la Somuşca, comuma Cleja, din sec. XVIII-XIX etc.
Expoziţia se încheie cu piese de valoare deosebită datate în perioada modernă. Este vorba de arme, uniforme, decoraţii, sigilii, bijuterii. Dintre acestea se remarcă un pistol care a aparţinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, o trusă de bijuterii a doamnei Elena Cuza, trusa de birou a lui Mihail Kogălniceanu sau obiecte care au aparţinut familiei Negri. În ceea ce priveşte armele şi uniformele, deosebite sunt o sabie care a apaţinut boierului Vasile Rosetti, un hanger cu teacă (ambele piese sunt de factură orientală, fiind foarte frumos decorate), dar şi săbii de paradă. Sunt prezentate şi decoraţii româneşti şi străine, printre care Ordinul Mihai Viteazul (cu pelerină şi cuşmă – a aparţinut sublocotenentului Gheorghe Glod), Ordinul Steaua României, Ordinul Coroana României, dar şi Crucea de Război franceză şi Meritul de Război italian. Secțiunea epoca modernă este completată cu imagini prezentând aspecte din Bacăul acestei perioade, cu clădiri reprezentative, unele existând şi astăzi – Palatul Administrativ, fosta Primărie – azi Stare Civilă, Teatrul Municipal Bacovia etc.